Ganduri
Se intampla sa cazi pe ganduri si mai apoi sa nu sti cum sa iesi din acel val care a venit pe neasteptate si te-a trimis inapoi pe uscat. Iei o gura de nisip si apoi inchizi din nou ochii in speranta ca poate mai prinzi o secunda de glorie in propriul tau vis. A doua zi dimineata, te trezesti din nou, la aceiasi ora, cu aceleasi ganduri insa patul te imbratiseaza mult prea tare iar pana la urma te convinge sa mai stai 5 minute…o zi lunga, una la fel de lunga, una si mai scurta si uite asa…”vreme trece, vreme vine”. Si ajungem din nou la amintiri si trecut, ajungem, din nou, sa retraim intr-o secunda, o viata intreaga… Si imi vine in minte ca…amintirile sunt tot, si totul este doar in sufletul...
Blank de primavara
Imi aminteam astazi de acele momente in care totul este blank…momente in care nu vrei sa faci nimic, momente in care parca toate amintirile posibile si imposibile iti vin ca un film vechi si uneori mut… Dar iata ca a venit din nou primavara, soarele zambeste, oamenii par mai veseli si mai buni, natura mai vioaie, lumea intreaga parca mai rotunda si mai albastra decat primavara trecuta. Se pare ca odata cu primavara lui’ 2012 s-au intors si gandurile mele verzi, galbene, albastre…de ce nu chiar si roz. O primavara frumoasa!
…:)
A trecut ceva vreme…foarte multa…pentru un review a celor intamplate va ofer piesa de mai jos. Pentru un nou avant in 2012!
Just a question of time…
Ce se va intampla de acum …? Este o intrebare pe care am auzit-o in vis si am ramas cu ea in minte. Cine nu si-ar dorii sa stie ce se va intampla de acum in colo…Se pare ca planurile mele se schimba atat de repede incat nici macar nu reusesc sa ma obisnuiesc cu ideea…asa de la o zi la alta…fara macar sa imi dau acordul… Privesti in urma si vezi totul, te intorci si privesti inainte si nu vezi nimic decat ceata. O ceata atat de mare incat totul pare dintr-o alta lume. Sa ai incredere in oameni? Pentru ce? De fiecare data imi spun “pana aici” si de fiecare data ajung sa am incredere intr-un om fara sa imi dau seama, ajung sa ma atasez la fel de repede…si ce este si mai tragic…ajung sa…sa ce? Am spus ca nu...
Duminica de dimineata
Sa faci un pas? Sa urci o treapta? Sa mai cobori una? Sau pur si simplu sa stai pe loc? Am obiceiul de a lua decizii pe moment si sunt putin stangace la deciziile pe care le iau dupa lungi analize. Planurile programate nu prea mi-au iesit si poate ca asta ma sperie cel mai tare in momentul de fata. Caut un punct de sprijin cat mai solid insa uneori am senzatia ca inot intr-o mare de nisip miscator, atunci cand am impresia ca stau bine incep sa ma clatin si sa alunec. In ultimele zile am realizat ca exista un lucru in viata care te poate face extrem de fericit, cel putin stiu ca pe mine m-a facut…sa vezi ca oamenii de langa tine au invatat ceva, sa vezi ca ai lasat o urma in viata fiecaruia, chiar daca a fost un simplu zambet dimineata sau dupa o zi...
Multumesc!
Sunt momente in viata cand, chiar daca nu scoti un sunet, strigi atat de tare dupa ajutor, incat la un moment dat cineva se opreste din drumul lui pentru a te asculta, sau pur si simplu pentru a te ajuta sa te ridici. Daca inainte de a ajunge la destinatie…eram intr-o ceata atat de mare incat parca nici eu…nu mai eram eu…cateva ore care au parut minute m-au facut sa imi dau seama ca…nimic nu este la intamplare si mi s-a confirmat inca o data ca totul are un scop, unul cat se poate de bine stabilit. Cu o emotie care imi statea in gat inca din momentul in care am parcat masina, cu un suflet care era cazut la pamant si se incapatana sa ramana acolo, cu un mic tremurat in voce, cu melodii pe care nu le voi uita toata viata, cantate la pian si...
Life is nothing without friendship…
Sunt persoane care trec prin viata ta si care la un moment dat isi lasa amprenta mai mult decat ar trebui…sau mai mult decat crezi tu…mai mult decat iti dai seama pe moment, mai mult decat te-ai gandit vreodata. Eu…sunt genul de om care se ataseaza cat ai clipi…imi plac oamenii si imi place sa fiu in compania lor, imi place sa cred ca o prietenie se leaga si ramane asa, chiar daca sunt momente in care uiti sa mai dai un semn de viata, chiar daca e perioada in care totul este in exces…si te obisnuiesti intr-un fel si mai apoi lumea se intoarce cu fundul in sus si nimic nu mai sta la locul lui. Stau din nou intr-o liniste ciudata si incerc sa ma gandesc la ce vreau sa fac de acum in colo…dar nu reusesc sa gasesc un echilibru, mai...
Neatzaaa!!!
M-am trezit de dimineata, mai dimineata decat ar fi trebuit si decat as fi vrut, insa m-am trezit foarte “live the moment” si am spus “GATA!” astazi fara ganduri, fara alte intrebari nebune, fara alte griji, fara “asta e bine, asta nu e bine”, astazi fara o parte din ceea ce eram ieri. Astazi doar cu impulsul de moment Cine sunt…? Iuly…si atat.
Doar o alta zi cu multe ganduri si dileme
O zi agitata, o zi in care parca toata energia din lume s-a adunat la mine si nu reusesc sa ma concentrez la nimic, imi trece o mare plina de ganduri prin minte si nu reusesc sa sortez nimic, trecut, prezent, viitor, eu, tu, noi doi, noi toti…toate la un loc ma fac sa fiu ceea ce sunt…eu…probabil ca un alt eu in fiecare zi, in functie de prezentul ce tocmai a devenit trecut… Astazi este unul dintre acele eu-ri care nu stie ce sa faca, care nu este sigura ca ceea ce face este ok, unul din acele eu-ri pe care uneori le urasc, care ma face sa simt ca lumea este mult prea mare si eu mult prea mica…starea asta de obicei se termina cu o tura buna de plans si lucrurile revin la normal…sau cel putin asa s-a intamplat pana...
In dezordinea mea nebuna…
Cateodata lumea se intoarce cu susul in jos si nu mai sti cum sa o intorci inapoi…se mai intampla si sa vrei sa ramana asa, macar pentru o perioada. Sunt momentele acelea in care fie esti in extaz si vrei sa strigi in gura mare cat de fericit/a esti, fie sunt momentele in care incepi sa iti analizezi viata si sa iti dai seama ca nu ai ajuns pe culmea pe care ti-ai dorit-o insa din pacate esti prea trist ca sa observi ca te afli pe o culme mult mai inalta si mai frumoasa… Cum poti sa faci ordine intr-o dezordine nebuna de ganduri si idei care alearga neincetat pe un camp plin de flori…uneori imi vine sa alerg si eu cu ele, alteori imi vine sa le cert si sa le aranjez cumva…nu stiu cum…intr-o ordine…macar sa stiu de ce, cum, cand,...
Somn usor
Sunt momente in care pur si simplu gandurile tale vor sa evadeze, vor sa circule fara nici o regula indiferent din ce categorie face parte…insa sunt momente in care poti sa lasi aceste ganduri sa zburde si sunt momente in care trebuie sa le opresti deoarece directia catre care se indrepta nu se supune unei reguli personale, pe care fiecare dintre noi a facut-o regula de baza. De ce vorbesc despre reguli…nu stiu…poate pentru ca uneori am impresia ca nu am nici un control asupra gandurilor mele si nu este un sentiment tocmai placut…dar cu putina vointa totul se rezolva. Imi simt ploapele grele si pline de somnul din ultimele zile, insa parca un gand ma gadila in urechea drepta si nu vrea sa inceteze, se canta o melodie si toate gandurile mele...
Ce fel de sef ai?
Hmm…pentru ca astazi ii spuneam unui coleg ca este oarecum un “dezavantaj” sa te intelegi bine cu superiorul ierarhic direct…deoarece te simti putin aiurea in momentul in care iti spune, ca unui prieten ca nu ti-ai terminat munca sau si mai rau ai “dat-o in bara”…am gasit cateva clasificari interesante despre sefi Tu ce fel de sef ai? Cele 8 tipuri de sefi despre care americanul John Hoover vorbeste in cartea ‘Cum sa lucrezi pentru un idiot’, te pot ajuta sa il incluzi pe seful tau intr-unul dintre ele. De asemenea, Hoover spune ca daca de-a lungul carierei tale ai avut doar un anumit tip de sef, asta iti poate spune mai multe despre tine: s-ar putea sa aflii ca iti place sa te autopedepsesti sau ca industria in care...
Dimineata devreme…
Nu am reusit sa dorm aproape deloc…nu stiu de ce…oricum ma simt mai fresh decat ieri de dimineata cand am dormit mai mult si mai bine, dar toata ziua mea a fost o continua incercare de a lasa somnul in urma mea. Sunt momente in care mi-as dorii atat de mult sa pot intelege oamenii si reactiile lor, insa din pacate nu pot decat sa citesc ceea ce mi se ofera si bineinteles sa interpretez in functie de modul meu de gandire, daca este bine sau nu asta ramane de vazut. Am gasit la un moment dat pe unul dintre bloguri “de ce oamenii sunt falsi?”, oamenii nu sunt falsi, ci au doar cauze ascunse sau de cele mai multe ori nu pot fi numite nici macar asa, sunt doar dorinte care ulterior isi schimba directia. Putem acuza pe cineva pentru asta? Cu...
Punct.
Sunt momente in care vrei sa traiesti in lumea ta, doar tu cu tine si atat. Momente in care sa te gandesti la vrute si nevrute, sa incerci sa iti pui ordine in ganduri, fara nici un rezultat insa,, sa incerci sa faci ordine intr-o dezordine de sentimente. Sunt momente in care crezi ca poti schimba totul incepand de maine, intotdeauna exista un maine care de cele mai multe ori nu mai vine, iar in adevarata zi de maine totul este la fel ca si azi. De maine se pune punct. Punct la ce? La nebunia pe care singura am acceptat-o? Punct la ceva ce momentan ma tine ocupata si ma face sa uit de… altele… Punct la gandurile care nu imi dau pace, punct la ideile nebune, punct la dorintele ascunse si punct la a incerca sa mai pun punct? Intotdeauna mi-a placut sa...
I’m not in love
Sentimentele…in momentul in care acestea devin subiectul principal poti observa cu usurinta ca toti cei prezenti isi vor exprima parerile, ideile si nu in ultimul rand experientele. E ciudat…melodia care azi ma …inspira…
Just me…
Cine sunt...? Iuly...si atat.
"Problema mea sunt eu insumi"-Paulo Coelho 